- Piticii - :: Paris - Vizualizare subiect 2615 pe www.frumosi.ro

Trimis: 11/11/2007 15:45

Parisul este capitala ºi cel mai mare oraº al Franþei. Oraºul este traversat de râul Sena, care împarte oraºul în douã pãrþi - Malul Drept, în partea de nord a Parisului, ºi Malul Stâng, în partea de sud.

Oraºul propriu-zis (intra muros) are o populaþie de 2.153.600 (2005), dar zona metropolitanã are peste 12 milioane de locuitori (12.067.000 la recensãmântul din 2007)

Istorie:
Nucleul istoric al Parisului este Ile de la Cité, o insulã micã din care mare parte este ocupatã de impresionantul Palais de Justice ºi de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectatã cu una mai micã, Ile Saint-Louis, care este ocupatã de case construite în secolul XVII ºi XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile strãjuite de copaci de-a lungul Senei - în aparte pe malul stâng cu vânzãtorii ambulanþi de cãrþi (faimoºii buchiniºti, podurile istorice care traverseazã râul ºi bulevardele precum Champs-Élysées.

Parisul a fost ocupat de un trib galic pânã când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupanþii anteriori ai oraºului ca parisii, însã au numit oraºul Lutetia, care înseamnã "loc mlãºtinos". Cam cincizeci de ani mai târziu oraºul s-a întins ºi pe malul stâng al Senei, într-o zonã care a rãmas ºi astãzi cu numele Cartierul latin, ºi a fost redenumit "Paris".

Ocupaþia romanã s-a încheiat în 508, îndată ce Clovis I a fãcut oraºul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX a obligat parizienii sã construiascã o fortãreaþã pe Ile de la Cité. În cursul uneia dintre invazii Parisul a fost cucerit de cãtre vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensã uriaºã pentru a pleca pe 27 martie 845. Slãbiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la creºterea puterii conþilor Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Franþei de cãtre lorzii feudali în timp ce Charles al III-lea avea pretenþii la tron. Pânã la urmã, în 987, Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii feudali dupã moartea ultimului urmaº Carolingian.

În cursul secolului XI oraºul s-a întins pe malul drept. Secolele XII ºi XIII, care includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentru creºterea oraºului. Drumurile principale au fost pavate, inițialul Luvru a fost construit ca fortãreaþã ºi mai numeroase biserici, inclusiv catedrala Notre-Dame, au fost construite sau începute. Mai multe ºcoli de pe malul stâng au fost unite în cadrul Sorbonei, care numãrã pe Albertus Magnus ºi Sf. Thomas Aquinas printre primii profesori. În Evul Mediu Parisul a prosperat ca centru intelectual ºi comercial, cu o întrerupere temporarã când a lovit ciuma în secolul XIV. Sub domnia regelui Louis al XIV-lea, regele Soare, de la 1643 la 1715, reºedinþa regalã s-a mutat la Versailles.

Revoluþia francezã a început cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele din anii urmãtori au avut loc între Paris ºi zonele rurale ale Franþei.

În 1870 rãzboiul franco-prusac s-a încheiat cu un asediu al Parisului ºi a Comunei Parisului, care s-a predat în 1871 dupã o iarnã de foamete. Turnul Eiffel, cel mai știut simbol al Parisului, a fost produs în 1889 într-o perioadã de prosperitate cunoscutã ca La Belle Époque.

Administraþie
Parisul este un departement al Franþei (Paris, 75), parte din regiunea Île-de-France. Parisul este împãrþit în douãzeci de arondismente. Aceste arondismente sunt numerotate în spiralã, cu primul arrondissement în centrul oraºului.

Pânã în 1964, departementul 75 era "Seine", care conþinea oraºul ºi suburbiile înconjurãtoare. Schimbarea acestei organizãri a dus la crearea a trei noi departemente care formeazã un inel în jurul Parisului, deseori numite la petite couronne (coroniþa): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis ºi Val-de-Marne.

Bertrand Delanoë este primarul Parisului din 18 martie 2001.

Primari anteriori: Jacques Chirac, Jean Tiberi.

Transport
Parisul este deservit de douã aeroporturi: Orly, la sud de Paris, ºi Charles de Gaulle, la nord de Paris, situat în localitatea Roissy-en-France, unite de linia C a retelei RER.

Parisul este dotat cu o reþea densã de metrou, numit Métro. De asemenea, RER-ul (Reþeaua Expresã Regionalã) ce face legãtura intre diferitele departamente din jurul Parisului, strãbate Parisul. În plus existã o reþea de cãi ferate: din cele 6 gãri pariziene pleacã zilnic trenuri pentru navetiºti, trenuri naþionale ºi TGV-uri (Train à Grande Vitesse) (numit Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda, Germania, respectiv Marea Britanie).

Oraºul este ºi nodul de seamă al reþelei de autostrãzi ºi este înconjurat de o ºosea largã circularã numitã Boulevard Peripherique. Intrãrile ºi ieºirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porþi), fiindcã astea corespund cu porþile oraºului. Majoritatea acestor porþi au parcãri unde neriveranii sunt sfãtuiþi sã-ºi lase maºinile. Traficul parizian este renumit pentru încetinealã ºi pentru pericolul pentru integritatea caroseriei. Primãria a luat mãsuri pentru fluidizarea traficului în comun (autobuze, taxi-uri), creând nuanță deosebite pentru ace.

Monumente si clãdiri
Turnul Eiffel - simbolul Parisului.
Arc de Triomphe - monument din centrul Place de l'Étoile, comemorând victoriile Franþei ºi onorând pe cei care au murit în luptã.
Les Invalides - Muzeu ºi loc de veci pentru mulþi soldaþi francezi ºi pentru Napoleon.
Conciergerie - închisoare foarte veche unde mulþi membri ai regimului monarhic au stat înainte de moartea lor la revoluþia francezã.
Palais Garnier - sediul Operei din Paris.
Catedrala Notre-Dame pe Ile de la Cité
Clãdirea Samaritaine - galerii comerciale de la începutul secolului XX.
Sorbonne - universitate faimoasã, fondatã în Evul Mediu.
Statuia Libertãþii - o versiune mai micã a statuii din portul din New York pe care Franþa a dãruit-o Statelor Unite în 1886.
Pantheonul din Paris - bisericã ºi mormânt al celor mai mari personalitãþi ale Franþei.
Sainte-Chapelle - capelã din secolul XIII.
Église de la Madeleine - bisericã
Place des Vosges - piaþã din districtul Marais creatã în momentul domniei lui Henric al IV-lea

Muzee
Luvru - un muzeu enorm care gãzduieºte tare multe opere de artã, inclusiv pictura Mona Lisa ºi statuia Venus din Milo.
Muzeul d'Orsay - un muzeu de artã gãzduit într-o garã din secolul XIX convertitã, ºi care conþine în excepțional opere impresioniste.
Centrul Georges Pompidou, recunoscut ºi ca Beaubourg - o clãdire neobiºnuitã care gãzduieºte muzeul de arte moderne ºi un centru cultural cu o mare bibliotecã publicã. Lângã aceastã clãdire se aflã ºi atelierul Constantin Brâncuºi.
Musée Rodin - o mare colecþie de opere ale celui mai celebru sculptor francez.
Musée du Montparnasse în vechea reºedinþã a artistului Marie Vassilieff de la Avenue de Maine nr. 21, detaliazã istoria comunitãþii artistice din Montparnasse.
Musée Cluny, cunoscut ºi ca Musée National du Moyen-Age, gãzduieºte o mare colecþie de artã ºi obiecte din Evul Mediu, inclusiv ciclul de tapiserii Doamna cu licornul.
Musée Picasso

poze din Paris, aici:

[url=http://travel.webshots.com/album/558650739PXuFYj]PARIS[/url]

plimbare pe SENA:
[url=http://piticii.multiply.com/video/item/18/Turnul_Eiffel.avi]FILM Turnul Eiffel[/url]

Trimis: 11/11/2007 21:01

nu degeaba cand esti intrebat unde vrei sa petreci un concediu romantic raspunzi la Paris... e divin

Trimis: 11/11/2007 21:19

da, ne-am simtit tare bine. Am mai fi stat dar mai aveam si alte locuri de vizitat! Dar mai vrem sa mai mergem!

Trimis: 14/12/2007 21:40

e minunat PARISUL..INTR-O ZI VOI PUNE POZE....