 |
 | Danemarca |  |
|
Beatrice
Administrator forum
 
|
|
Danemarca (danezã Danmark) sau Regatul Danemarcei (Kongeriget Danmark) este din punct de vedere geografic cea mai micã ºi cea mai sudicã þarã a Europei de Nord, ºi de întocmai cea mai veche. Aflatã la nord de Germania (singurul vecin terestru), la sud-vest de Suedia, ºi la sud de Norvegia, se aflã la 56°00′00″N, 10°00′00″E în Scandinavia aflatã în Europa de Nord, dar nu în Peninsula Scandinavã. Danemarca se aflã la limita dintre Marea Balticã ºi Marea Nordului, ºi e formatã dintr-o peninsulã numitã Iutlanda (Jylland) legatã de Germania de nord, insulele Funen (Fyn), Zealand (Sjælland), Bornholm (Bornholm) ºi numeroase insule mai mici, vestite sub numele de Arhipelagul Danez.
Danemarca este o monarhie constituþionalã ºi face parte din Uniunea Europeanã. Groenlanda ºi Insulele Faroe sunt teritorii daneze autonome. Istorie: Originile exacte ale Danemarcei s-au pierdut în istorie. Cea mai veche Danevirke este din secolul al ºaptelea, în acelaºi timp cu noul alfabet runic. Cel mai vechi oraº, Ribe, a fost fondat în jurul anului 700. Pânã în secolul al 10-lea danezii au fost cunoscuþi sub numele de vikingi, colonizând, atacând ºi deținând relaþii comerciale cu toate regiunile Europei, alãturi de norvegieni ºi suedezi. Exploratori vikingi au descoperit Islanda din greºealã, în drum spre Insulele Faroe. În distincte momente, regele Danemarcei a reglementat pãrþi din Anglia ºi Irlanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Franþa, în special Normandia ºi Insulele Virgine, Tranquebar în India, Estonia ºi ceea ce este astãzi Germania de nord. Scania, Blekinge ºi Halland au fãcut parte din Danemarca pentru aproape întreaga sa istorie timpurie, dar au fost cedate Suediei în 1658. Uniunea cu Norvegia a fost dizolvatã în 1814, când Norvegia a intrat într-o nouã uniune cu Suedia (pânã în 1905). Miºcarea liberalã ºi naþionalã danezã a cãpãtat avânt în anii 1830, ºi, dupã Revoluþiile de la 1848 din Europa, Danemarca a realizat o monarhie constituþionalã, la 5 iunie 1849. Dupã al doilea rãzboi din Schleswig (în danezã: Slesvig), în 1864, Danemarca a fost forþatã sã cedeze Schleswig-Holstein Prusiei, înfrângere ce a marcat pentru totdeauna identitatea naþionalã danezã. Din acest moment, Danemarca a adoptat o politicã de neutralitate, rãmânând prin urmare neutrã in momentul primului rãzboi mondial. În urma înfrângerii Germaniei, Danemarcei i s-a oferit de cãtre puterile de la Versailles returnarea provinciilor Schleswig-Holstein. Temându-de de atitudinea revanºardã germanã, Danemarca a refuzat Holstein ºi a insistat asupra organizãrii unui plebiscit în ceea ce priveºte returnarea provinciei Schleswig. În 1920, în urma plebiscitului, Schleswigul de nord a reintrat în componenþa Danemarcei. În ciuda continuei neutralitãþi, Danemarca a fost invadatã de Germania (Operaþiunea Weserübung), pe 9 aprilie, 1940. Deºi i s-a acordat iniþial autonomie (pânã în 1943 din cauza unei foarte active miºcãri de rezistenþã), Danemarca a rãmas ocupatã militar de-a lungul întregului rãzboi. Danezii au avut o puternicã simpatie pentru cauza aliatã; 1900 de ofiþeri de poliþie danezi au fost arestaþi de cãtre Gestapo ºi trimiºi, sub pazã, pentru a fi deþinuþi la Buchenwald. Dupã rãzboi, Danemarca a devenit unul dintre membrii fondatori ai NATO ºi, în 1973, s-a alãturat Comunitãþii Economice Europene (mai târziu, Uniunea Europeanã). Geografie: Danemarca este constituitã din peninsula Iutlanda (Jylland) ºi 443 insule care au primit nume. Dintre acestea, 76 nu sunt locuite. Cele mai mari insule sunt Zealand (Sjælland) ºi Funen (Fyn). Insula Bornholm se aflã mai la est de restul þãrii, în Marea Balticã. Multe dintre insulele mai mari sunt legate prin poduri; Podul Oresund leagã Zealand de Suedia, Marele pod al centurii leagã Funen de Zealand, ºi Micul pod al centurii leagã Iutlanda de Funen. Feriboturile fac legãtura cu insulele mai mici. Þara este în cea mai mare parte platã, cu mici zone înalte, cel mai înalt punct normal fiind Møllehøj, la 170,86 de metri. Alte dealuri în aceaºi zonã, la sud-est de Århus sunt Yding Skovhøj cu 170,86 metri înãlþime ºi Ejer Bavnehøj cu 170,77 metri. Suprafaþa apelor interne este de 210 km² (Danemarca de Est), respectiv 490 km² (Danemarca de Vest). Climatul este temperat, cu ierni blânde ºi veri rãcoroase. Iernile nu sunt deosebit de friguroase, având temperaturi medii în jur de 0,5 °C, iar verile sunt rãcoroase, cu medii de 16 °C. Vântul suflã nespus de des, fiind mai puternic pe timpul iernii ºi mai slab vara. Danemarca are, în medie, 170 de zile ploioase pe an, cele mai puternice ploi apãrând în lunile septembrie, octombrie ºi noiembrie.[1] Oraºele principale sunt capitala Copenhaga (pe Zealand), Aarhus, Aalborg (în Iutlanda) ºi Odense (pe Funen). Danemarca este împãrþitã în 5 regiuni (danezã regioner, singular: region) ºi 98 de comune. Regiunile au fost create în 1 ianuarie, 2007 ca ºi parte a Reformei Municipale Daneze, pentru a înlocui organizarea tradiþionalã a þãrii în 13 amtere ºi 270 kommuner (echivalentul comunelor). Insulele Feroe ºi Groenlanda sunt, de asemenea, parte a Regatului Danemarcei, dar sunt regiuni autonome care se auto-guverneazã. moneda: DKK 
harta: 
|
|||||||||||||||
|
_________________ https://www.beatricedesign.ro - Hobby bijuterii
|
|||||||||||||||||
 |
| |
|
Noemi
piticul GRUMPY
 
|
|
Poate pui si ceva poze frumoase de acolo
 |
|||||||||||
|
_________________ Noemi
|
|||||||||||||
|
| |
|
Beatrice
Administrator forum
|
|
uite ai aici:
http://piticii2003.multiply.com |
|||||||||||
|
_________________ https://www.beatricedesign.ro - Hobby bijuterii
|
|||||||||||||
|
| |
|
Noemi
piticul GRUMPY
|
|
Vai Bea m-ai innebunit ce locuri minunate
superbe,defapt toate pozele sunt superbe mia placut si pozele din Budapesta superrrrrrrrrrrrr |
|||||||||||
|
_________________ Noemi
|
|||||||||||||
|
 | Danemarca | |
|
||
|
|
|